Balcon inchis la romani, arhitectura si cultura

Ce este un balcon si de ce isi inchid romanii balconul? Este o comoditate a romanului in organizarea propriei locuinte sau o arhitectura a spatiului?

balcon

Balcon inchis la romani – Balcoane pe B-dul Theodor Pallady, Bucuresti.

Un balcon este o prelungire a casei in exterior sau, potrivit DEX-ului o platforma cu balustrada pe peretele exterior al cladirii cu care comunica printr-o usa – varianta 1 sau un loc deasupra parterului unei sali de spectacol din care spectatorul priveste scena – varianta 2.

Altfel spus: “Un balcon (termen provenit din italiană, balcone = schelă) este o parte a unei clădiri, structuri sau edificiu, de cele mai multe ori o extensie a acesteia, care poate fi simultan un element arhitectural și unul ornamental, care constă dintr-o platformă pe care se poate sta sau deplasa”. (sursa: https://ro.wikipedia.org )

Arhitectural vobind, pe langa rolul estetic care este mai mult un rezultat, este important in relatia dintre casa si exterior.
La prima vedere, ceea ce se intampla la noi, pare a fi neglijenta, adica poti spune ca romanului nu ii pasa cum arata un balcon sau locuinta lui din strada, ca nu ii pasa de relatia lui cu aceasta sau de asemenea ca ii este comod sa depoziteze tot felul de lucruri la care nu are acces foarte des in acest spatiu numit, parca prea pompos, “balcon”. In spatele acestui lucru pot sta insa argumente care ne defindesc atat ca societate cat si ca stil de viata.

Mai de mult cand inca trageam linii cu creionul si nu cu mouse-ul, am participat la o discutie interesanta pe tema inchiderii balcoanelor, la atelier, in scoala de arhitectura. Doamna profesoara a adus vorba de locuinta taranului de la tara si a inceput sa vorbeasca despre marea migratie a oamenilor de la sat la oras in perioada anilor ’70. Majoritatea parerilor pendulau in jurul ideii ca blocurile comuniste nu sunt bine concepute avand spatiu insuficient pentru depozitare. Eu credeam pe atunci ca spatiul din acestea este suficient dar neorganizat cum trebuie si neergonomic ele fiind facute “la norma”. Dupa asta am inceput sa imi schimb punctul de vedere.

balcon

Balcon inchis la romani – Schema de apartament in bloc comunist.

In imaginea de mai sus avem schema functionala a unui apartament dintr-un bloc comunist din Bucuresti. In faza de proiect proiectantii au prevazut apartamentul cu un spatiu de depozitare bunicel, in holul nr. 2, unde deservea tocmai bine toate incaperile. Insa proprietarul final (adica beneficiarul) a demolat debaraua cu pricina si a creat un mic loc de primire si discutie (o masuta de cafea si doua fotolii, iar mai tarziu un al treilea tv din casa, asezat pe o comoda). Locuinta seamana acum cu una nobiliara, in care treci din salon in salon si descrii un fel ciclu de viata zilnica bine definit. Muraturile trebuie sa stea si ele undeva, la fel si borcanele cu gem. S-a gasit si pentru ele un spatiu tocmai bun: in balcon, un spatiu care a trebuit izolat de frig si ploaie cu… termopane.

La o privire mai atenta se vede aici ca beneficiarul a umplut un spatiu predefinit dupa cum a avut el nevoie, ducand mai departe treaba proiectantului. Proiectantul initial, a preluat o gandire a spatiului, venita din afara (vezi Miscarea Moderna sau Functionalismul) si a aplicat-o pe o societate usor diferita, care a trecut prin alte etape evolutive si care are alte obiceiuri si traditii.

Romanii instariti aveau inainte, in cadrul gospodariei, mai multe cladiri sau anexe asezate intr-o ierarhie:

– cea principala – cea in care locuia familia si in care erau primiti oaspetii cu camere bine definite pentru acest scop;

– incaperile sau casa servitorilor amplasata undeva in planul 2, in care locuiau acestia si isi intemeiau familie (ca angajati, nu ca sclavi, pentru ca in istorie popoarele care au locuit aici nu au avut vreo traditie in ce priveste sclavii);

– anexele gospodaresti pentru animale in planul 3-4 si

– alte depozite (cereale, unelte, etc.) amplasate cel mai departe de intrare, dar cel mai aproape de gradina utilitara.

Modelul s-a pastrat, chiar daca simplificat si la gospodaria taranului de rand unde de-a lungul timpului s-a inchegat o ierarhie a spatiilor, fie ca e vorba de camerele din casa, fie ca e vorba de curte. In schita de mai jos este figurata o locuinta tipic taraneasca in care avem un lot ingust in lungul caruia se desfasoara casa.

balcon

Balcon inchis la romani – Schema de gospodarie taraneasca.

Si forma terenului are anumite motive la baza, ce tin tot de obiceiurile si organizarea sociala a romanului dar asta e un alt subiect. Aici casa e alcatuita din:

nr. 1 – tinda sau sala in care se intra prima data,

nr. 2 – odaia buna de la strada si odaia de zi, iar spre fundul lotului se desfasoara

nr. 3, 4, 5, 6, 7… – anexele: bucatarie, magazie, grajd, cosare, porumbar, sira de paie etc);

nr. 8 – latrina (semn al civilizatiei, in trecut, cand in alte tari era la moda tufisul sau aruncatul pe freastra).

Aceeasi ierarhie se vede si in organizarea curtii:

a – gradina reprezentativa cu flori la poarta,

b – batatura sau locul de luat masa si vatra cu țăst in dreptul casei,

c – curtea de animale mai in spate,

d – gradina de zarzavat dincolo de latrina, gradina care la randul ei este de multe ori urmata de

– culturi la scara tot mai mare (livada, lan de grau / porumb, vie etc).

Practic cu cat te indepartezi mai mult de acces (de poarta) cu atat spatiul devine mai familial, mai intim si apoi mai utilitar adica este tot mai privat si tot mai putin public. Pe de alta parte este din ce in ce mai integrat in natura. Strada inseamna public, inseamna exterior, iar comunicarea cu exteriorul se face prin poarta. De aceea si locul preferat de socializare este “pietroiul de la poarta” cu rol de banca de sezut. Acesta este modul in care relationeaza  romanul cu exteriorul: prin usa de intrare (poarta) care este totodata si un filtru*. El se infatiseaza publicului in preajma ei (prima camera, florile din holul de la lift, florile de langa intrarea in scara, etc).

*taranul roman amenajeaza zona din apropierea portii odata pentru a arata cine si cum este el si odata pentru a supune vizitatorul la un test, poarta devenind astfel un filtru: daca vizitatorului ii plac florile inseamna ca e de-al casei – gandeste la fel, daca nu, sa stea afara.

Poate ca nu toate apartamentele sunt dotate cu suficient loc de depozitare, insa fenomenul de inchidere a balcoanelor se manifeste si la cei care au suficient spatiu. Asta poate pentru ca romanul cand a venit sa traiasca la oras, a avut tendinta sa isi insuseasca spatiul dat aplicand modelul gospodariei in care s-a nascut si a trait inainte. Un balcon este de regula amplasat in spate, spre deosebire de intrare si este ultima incapere (4 din 4 sau 8 din 8), astfel el corespunde utilului in organizarea micii gospodarii din apartament (noroc ca baia este stabilita de la bun inceput  : D  ).

La strainii din vestul Europei, cand stau pe balcon ei se afla in exteriorul casei insa fara a interactiona cu exteriorul. Ei doar asista ca la un spectacol fara a merge pe scena. Noi in general nu prea frecam menta, suntem harnici si nu pierdem vremea cu spectacole. Ceea ce fac romanii cu balcoanele, inutile in cazul nostru, se numeste “adaptare a spatiului la nevoie” (nevoia de orinduire) sau “adaptarea lui la modul de viata”, iar aceasta face parte din definitia arhitecturii.

Aceasta incerca sa transmita doamna profesoara cand a facut comparatia intre locuinta taranului si apartamentul cu balcon dar fara balcon, in timp ce noi studentii bateam campii invinuindu-i pe comunisti.

balcon

Balcon inchis la romani – Balcoane pe B-dul Voltaire, Paris.

Sa nu uitam locul unui balcon in societatea burgheza de la noi. Aici insa era mult mai dezvoltat si indeplinea mai multe functii, sub numele de pridvor sau cerdac, fiind adesea accesibil din exterior si prevazut la conace sau case boieresti unde avea rol utilitar de supraveghere a activitatilor, a mosiei ori a posibililor atacatori (vezi culele din Oltenia si Balcani). Mai putea avea rol de reprezentativitate: primarul vorbea cetatenilor de la balcon, asemenea agorei sau forumului roman, in el gazda primea colindatorii etc.

de ce isi inchid romanii balconul

Balcon inchis la romani – Cerdac de casa taraneasca in Voineasa (Sursa: Panoramio).

Poate cu acelasi scop de supraveghere, trebuie mentionate si foisorul, sau la casele parter – prispa si veranda. Si acestea sunt tot o prelungire a casei in exterior. Pe prispa baba torcea lana si in acelasi timp veghea animalele din ograda sau copiii ce se jucau. Cand era un an mai ploios cu recolta bogata aceasta devenea chiar dormitor in timp ce granele stateau la adapost in… casa (a se vedea filmul Morometii).

In imaginea de mai jos se poate vedea un bloc de locuinte colective din Paris asemanator cu cel din prima imagine care se afla in Bucuresti, comparand cele doua imagini se observa asemanarea intre cladiri si diferenta dintre societati ca mod de a gandi un spatiu, ambele moduri perfect valabile.

de ce isi inchid romanii balconul

Balcon inchis la romani – Balcoane pe Rue des Cites, Paris.

4 Comments on “Balcon inchis la romani, arhitectura si cultura

  1. Felicitari pentru intelegere si explicatie! Mi-a placut mult! Nu mai sunt multe de spus! Taranul roman si-a dus stilul de viata peste tot! Doar ca cei ce pleaca in strainatate se instraineaza si sufleteste cand isi schimba stilul de viata! Am avut ocazia sa vad o romanca emigrata in Spania ce s-a intors in Bucuresti ce nici in limba romana nu mai stia sa injure nemultumita de stilul de rezolvare a problemelor in administratia publica.

    1. Multumesc frumos, ma bucur!
      poate ca tipa care a plecat isi construise o imagine anume despre Spania, ca multi altii si ajungand acolo nu a gasit-o. Probabil pentru ea, acolo si aici, inseamna acum urat si poate ca de aici vine frustrarea si dezechilibrul ei. Si eu am vrut sa plec, dar cu timpul am inceput sa vad de ce suntem asa, sa ma accept si chiar sa vad oportunitati in “de ce”-ul asta. 🙂

  2. Iata ca am dat peste asta pagina despre Balcon inchis la romani,
    arhitectura si cultura. – Arhitect Mihai Vale, cautand despre maramu.
    Acum iti spun ca faci treaba super
    Numa bine

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.